Avem un as în mânecă pe care nu îl folosim: Cum putem promova România ca destinație istorică pentru turiști

4

Problema nu este că România este o destinație care nu știe să-și folosească istoria în promovare, ci că noi, românii, nu știm ce este istorie – și din cauza asta fugim de ea.

Istorie este tot ce s-a întâmplat până acum o oră, spune Anita Sterea, istoric și colaborator al Fundației Calea Victoriei, pentru SpotMedia.ro. Așadar, în promovarea turistică putem folosi perioada voievozilor sau cea a monarhiei, însă în egală măsură putem aduce în lumina reflectoarelor și perioada comunistă – de care fugim încă și nu știm să o punem în context – sau putem vorbi inclusiv despre perioada post-decembristă.

„Lucrez zilnic cu străini și, credeți-mă, discuțiile sunt despre istoria recentă și mai puține despre România de acum 300 de ani – totul este despre ultima sută de ani și despre cum am ajuns cine suntem astăzi. Discutăm despre Roșia Montană, deoarece este un subiect fierbinte zilele astea, despre protestele din Piața Universității sau despre Colectiv”, punctează Anita Sterea.

Ea militează pentru o promovare echilibrată și autentică din punct de vedere istoric, pentru a evita derapajul către un curent naționalist.

Cum putem conserva și păstra vestigii și obiective istorice importante pentru poporul nostru, astfel încât să nu dispară curând?

În unele zone din România, monumentele istorice, arheologice și de patrimoniu cultural sunt amenințate de efectele distructive ale schimbărilor climatice. 

Un exemplu este cetatea Histria (sau Istros), din zona Dobrogei, care conține ruinele unei bazilici, termele 1 și 2, precum și artefacte numismatice. Creșterea nivelului mării, furtunile și diferențele mari de temperatură dintre vară și iarnă pot afecta integritatea și conservarea acestui tip de sit.

Iată că amenințările la conservarea istoriei noastre sunt multiple și iau multe forme. Însă există și soluții: Anita Sterea spune că, în cazul Histriei, este vorba de investiții de conservare, dar și de valorificare.

„Un sit arheologic, după ce este restaurat cu fonduri naționale sau europene, trebuie apoi să fie pus în circuit turistic și să reușească să se întrețină.

Vorbim de manageri inventivi care au curajul să lucreze cu colegi din discipline complementare si să creeze proiecte integrate. Avem o generație de oameni noi prin muzeele României care au început să scoată capul în lume și asta mă bucură mult”, explică istoricul.  

Promovare prin storytelling și prin implicarea comunităților locale

Fără poveste, nu ne rămân uneori decât fotografiile – asta trebuie să avem în minte atunci când vine de promovarea turistică. Iar motivul e simplu: experiența vizitatorului este dată nu de oamenii de acum 300 de ani care au făcut un castel sau conac, ci de cei cu care interacționează azi, în 2021, în spațiul acela cu o istorie de trei secole. 

„O mare problemă a noastră este lipsa de colaborare între actorii implicați în procesul turistic, mai ales la nivel local. Ai nevoie de infrastructură. Degeaba restaurez un conac pe fonduri europene, dacă nu am drum de acces până la el. Sau nu am unde să iei prânzul după ce l-ai vizitat.

Fugim încă de implicarea oamenilor din comunitățile locale care sunt o mină de aur: pot să gătească, pot sa îți povestească despre familiile lor sau pot să te plimbe prin pădurile din vecinătatea conacului.

Trebuie să avem o abordare integrată pentru a ține cât mai mult turistul în locul acela printr-o experiență completă și de neuitat. Toate astea plus un marketing bine pus la punct pot crea o rețetă de succes pentru viitor!”, este de părere istoricul.

Mediul privat este promotorul turismului românesc

Mai puțin prin intervenția statului și mai mult datorită mediului privat: cam așa se poate rezuma promovarea turistică a României făcută până acum.

„Mediul privat este cel care a promovat România în afară până acum prin proiecte de valoare. Fără discuție ce a făcut Charlie Ottley, producătorul BBC, pentru Transilvania este fantastic – și asta se vede și în numărul de turiști prezenți acolo.

Un alt exemplu este proiectul cultural Cule în Lumină de la CEZ, premiat la nivel internațional, care a adus de asemenea plus valoare pentru zona Olteniei.

Iar proiectul privat de anul acesta, Destinația Anului, realizat de Ursus, va ajuta de asemenea la o promovare a României într-un mod inedit”, conchide Anita Sterea. 


Te invităm și pe pagina noastră de Facebook, unde vei găsi multe lucruri interesante, în plus față de site. Îți mulțumim că ne citești!

Comments are closed.